marți, 8 septembrie 2009

Mai aproape de ....El...de noi insine.

Si Doamne cat imi place , cat iubesc linistea din biserica , atunci cand nu e nimeni , doar Tu , El si gandurile tale . Oare ce anume din structura omeneasca , ne face sa uitam atat de usor ?
Uitam tot , tot ce a fost urat ,frumos ...raman
doar foarte putine amintiri , uitam de Dumnezeu ....si cel mai rau cred ...uitam sa fim oameni .
Am considerat intotdeauna k UITAREA este cel mai mare dar dat de Doamne Doamne omenirii , un dar fara de care nu cred k am putea rezista pe pamantul asta .
Ironia face k ...uneori il folosim mult prea des , pt k ajungem sa uitam pana si de Cel care ni l-a dat ...ironic nu ? tocmai de El. Si hai sa recunoastem k suntem multi ....si ne aducem aminte atunci ...doar atunci cand ..din nou avem nevoie de ceva , suntem necajiti , nemultumiti ...hmm, oare cati dintre noi spunem "Doamne iti multumesc." in loc de "Doamne da-mi" .
Cati dintre noi spunem o rugaciune de multumire , cati spunem o rugaciune chiar si pt dusmani ? Eu ?....o fac ,nu sunt ipocrita , o fac pt k imi place constiinta curata si prefer o lupta dreapta pe fata .....chiar daca unii ma considera rece si fara suflet .Deci dragii mei ,in primul rand pt cei care ma iubiti si apoi pt cei ce ma urati (din umbra :) , ) cate o lumanare, un gand bun si o rugaciune pt fiecare .....cele care stau sa cada le-a aprins fiica'mea ...un ingeras cu suflet curat... Doamne ajuta! .....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu